frunze

22 . 06 . 75 Succesul este in functie de stiinta si de modularea ei, deci in functie de intelect .

23 . 06 . 75 Mai usor am vorbit cu tine .

26 . 06 . 75 Sublinierile imi apartin !
"De ce se produce transformarea formelor inferioare in cele superioare ? Lamarck considera ca fiecare fiinta are o tendinta catre perfectionare, un fel de impuls interior ...
In privinta modului cum se produce transformarea fiintelor, Lamarck arata ca aceasta se datoreaza influentei mediului .
Schimbandu-se conditiile mediului, organismul raspunde prin modificarea modului de functionare al organelor sale . Functionarea mai intensa a unui organ sau a unei parti duce la dezvoltarea acesteia, nefunctionarea duce la reducere sau chiar la atrofiere ."

26 . 06 . 75
"A doua idee centrala a lamarckismului este aceea ca modificarile dobandite de organisme in timpul vietii lor, prin functionarea mai intensa sau nefunctionarea organelor, se transmit la descendenti, cu alte cuvinte are loc ereditatea caracterelor dobandite . "

26 . 06 . 75
"Conceptia luiDarwin, expusa sistematic, consta in urmatoarele :
La baza procesului evolutiei deci al transformarii si adaptarii speciilor, sunt variatiile individuale ereditare -- adica micile deosebiri in structura, forma, functii etc., dintre indivizii apartinand aceleiasi specii. In relatiile cu mediul, unele din aceste variatii pot fi mai utile, mai avantajoase pentru organismul respectiv si pentru specie, iar altele mai putin avantajoase sau chiar daunatoare ."

x-x-x
La temelia artei moderne stau metodele de observatie a naturii, fixate de artistii plastici ai vechimii. (Tudor Vianu, Antichitatea si Renasterea).

09 . 07 . 75
Din adanca lui cufundare in cultura antichitatii, i se lamureste lui Dante, pe langa tintele poetice ale puterii si unitatii patriei, un nou ideal moral. Si astfel, omul medieval, aspirand spre contemplatie divina, cantarind oamenii si evenimentele dupa normele eticii crestine, afla ca viata omeneasca poate sa-si dea un scop in lumea de aici. Nu se cuvine ca sufletul sa oboseasca vreodata. Silinta lui vesnic treaza trebuie sa-si adune merite si numele omului nu se cade sa se risipeasca intocmai ca spuma valurilor sau ca fumul in vant. Omul trebuie sa aspire spre glorie. Noul ideal moral reinnoit din antichitate, era anuntat de Virgiliu. Calatoria devine la un moment dat atat de obositoare, incat Dante, istovit, se aseaza sa se odihneasca. Dar Virgiliu pronunta cuvinte de indemn.
(Infernul , XXIV , 46-54) :

Se cad-aici sa-nvingi orice amanare
Caci stand pe puf sub cald coperamant
N-ajungi la gloria cea fara de care,

Cati mistuie-a lor viata pe pamant
Pe urma lor aceleasi urme lasa
Ca spumele pe-un rau sau fumu-n vant !

Deci sus ! Si-nvinge truda ce te-apasa
Prin vrerea cea ce-nvinge orice batai
Cand ei de-al trudei chin nimic nu-i pasa

Caci nu-i de ajuns sa pleci dintr-aste vai
Mai lung-o scara drum pe ea ne cere !
De stii ce-ti spui, grabeste pasii tai."

(traducerea George Cosbuc)
(Fragment din studiul "Antichitatea si Renasterea" de Tudor Vianu)
.
[urmatoarea postare depinde de un "tabel" pe care nu stiu sa-l fac inca ; textul abia postat si urmatorul , erau "impreuna", dar deh! - Unde nu-i cap (Bun), Vai de picioare (Eu toti)]