Nisipul fin , nisipul de aur

16 . 06 . 75

* Omul socotit isi ascunde stiinta , pe cand inima celor nesocotiti da pe fata prostia . (Septuaginta, Genesis)
* Multe lucruri stia , dar pe toate le stia prost. (Margites, ap. Plato , Alcibiades)
* Urcusul spre stiinta e greu . (Pindarus , Olympia)
* Acelasi om nu poate sa stie totul ; fiecare e inzestrat cu alt dar . (Euripides, Rhesus)
* Viata (omeneasca) este scurta , iar stiinta (medicinei) vasta . (hippocrates , Aphorismi)
* Nu cauta sa stii tot , daca nu vrei sa ignorezi tot . (Democritus)
* Eu stiu numai un lucru , ca nu stiu (nimic) . (Democritus)
* Cine a studiat toata stiinta si a ajuns s-o cunoasca perfect , fara s-o intrebuinteze spre binele sau - la ce-i folosesc cartile de stiinta cu care s-a ostenit ? (Tantraakhyaayika)
* Chiar si aceia care studiaza stiintele sunt (adesea) niste prosti ; numai omul intreprinzator este intelept . Doctoria il vindeca pe bolnav ; se insanatoseste el oare numai rostindu-i numele ? (Tantraakhyaayika)
* Nimeni pe lumea aceasta nu e atotstiutor ; nimeni pe pamant nu e cu desavarsire prost . (Tantraakhyaayika)
* Cinesi sporeste stiinta . isi sporeste (si) suferinta .( ? )
* Stiinta sufletului este stiinta suprema .((Mahaabharata)
* Cand cunoastem natura tuturor lucrurilor , suntem liberati de superstitie si de frica mortii , nu ne tulbura nestiinta , din care provin adesea spaime grozave ; in sfarsit vom fi si mai morali , cand vom cunoaste ce cere natura . (Cicero,De finibus bonorum et malorum)
* Pana-ntr-atat stiinta ta nu inseamna nimic (pentru tine) daca nu stie altul despre ea ? (Persius , Satirae)
* Sa nu crezi nici ca stii tot , caci lucrul acesta este rezervat lui Dumnezeu , nici ca ignorezi tot , caci aceasta caracterizeaza pe animal . (Lactantius , Divinae institutiones)
* Numai omul de stiinta cunoaste stradania omului de stiinta . Femeia stearpa nu cunoaste durerile grele ale nasterii . (Appaya Dikshita , Kunalayaanandakaarikaah)

14 . 03 . 2009 - 6.18:45
Ultimul citat m-a socat SI atunci , la prima citire , vad ca nu mi-a trecut .
Doua exemple care "incadreaza" CE ? In imediat o sa-l trec pe "Abisurile mele" , poate ma edific , elucidez , elucubrez , orice , numai sa-mi treaca .

* O stiinta , oricat de bine ar fi fost gandita , trebuie gandita din nou .(Vaanayastaka)
* Stiinta (insasi) e putere . (Bacon)
* Stiinta nu-i decat o imagine a adevarului .(Bacon , Meditationes sacrae. De haeresibus)
* Stiinta fara minte este o dubla nerozie .(Gracian , El oraculo manual y arte de prudencia)
* Este mult mai frumos sa stii cate ceva din tot , decat sa stii totul din ceva .(Pascal , Pensees0
* Partile lumii au toate un astfel de raport si o asa inlantuire intre ele , incat eu socotesc ca-i imposibil sa se cunoasca una fara cealalta si fara intreg .(Pascal , Pensees)
* Noi ardem de dorinta de a gasi o temelie solida si o ultima baza statornica , pentru a construi pe ea un turn care sa se inalte la infinit ; dar intreaga noastra temelie paraie si pamantul se deschide pana in adancuri .(Pascal , Pensee)
* Stiintele au doua extremitati , care se ating . Prima este pura nestiinta naturala , in care se gasesc toti oamenii la nastere . Cealalta extremitate este aceea la care ajung sufletele mari , care , dupa ce au strabatut tot ce pot stii oamenii , afla ca nu stiu nimic .(Pascal , Pensee)

____oooooooo____ goluri catre infinit ____oooooooo____

24.07.90 - 2.2:oo

Diferentele dintre Pascal si Nietzsche pe "aceeasi" concluzie rezida nu numai in momentul istoric diferit in care au trait cei doi , respectiv prin decalajul de cunostinte acumulat de omenire (la nivel absolut , nicidecum mediu) , dar mai ales prin conceptia generala asupra stiintei , care odata scapata din lanturile inchizitiei , nu mai poate fi altfel decat optimista . Pascal , matematician , fizician , filozof si scriitor francez (1623-1662) , traind in plina era de sablonism inchizitorial [1600 Giordano Bruno ars pe rug la Roma ca eretic -:- Galileo Galilei (1564-1642) interzis si fortat de biserica sa-si renege conceptia] , dupa ce inventeaza o masina de calculat la numai 18 ani , sfarseste intr-un misticism ardent (se converteste la jansenisti 1654). Nietzsche , filozof german (1844-1900), desi "prinde" efervescenta creatoare a unui sfarsit de secol este totusi imbibat de spiritul militarist caracteristic germanilor . desi propune ideea supraomului (nota optimista in cunoasterea umana) , ramane totusi un pesimist in conceptie .
Viata este mai bogata si surprinzatoare in manifestari , pentru ca nu intotdeauna extremelese (ating) confunda.